luni, 29 septembrie 2014

Comisia de dialog catolico-ortodoxă şi-a încheiat a 13-a sesiune plenară (comunicat oficial)

25.09.2014, Amman (Catholica) - A 13-a întâlnire a Comisiei Mixte Internaţionale de Dialog Teologic între Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe s-a desfăşurat între 15 şi 23 septembrie 2014, în Amman, Iordania, un oraş cu o lungă istorie legată de rădăcinile creştinismului. Întâlnirea a fost găzduită cu generozitate şi fraternitate de Preafericirea Sa Teofilos al III-lea, Patriarh al Ierusalimului. Au fost prezenţi 23 de membri catolici, doar câţiva neputând participa. Toate Bisericile Ortodoxe, cu excepţia Patriarhiei de Bulgaria, au fost reprezentate la întâlnire, adică Patriarhia ecumenică, Patriarhia de Alexandria, Patriarhia de Antiohia, Patriarhia de Ierusalim, Patriarhia Moscovei, Patriarhia Serbiei, Patriarhia României, Patriarhia Georgiei, Biserica Ciprului, Biserica Greciei, Biserica Poloniei, Biserica Albaniei şi Biserica din ţinuturile cehe şi din Slovacia.
Comisia a lucrat sub îndrumarea celor doi co-preşedinţi, Cardinalul Kurt Koch şi Mitropolitul Ioan de Pergamon, asistaţi de cei doi co-secretari, Mons. Andrea Palmieri (de la Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor) şi Mitropolitul Ghenadie de Sassima (de la Patriarhia ecumenică). La deschiderea sesiunii plenare de miercuri, 17 septembrie, în Mahktas, la locul de botez al lui Isus Cristos, Comisia a fost salutată cu căldură de gazdă, Preafericitul Teofilos al III-lea, care a subliniat: “Nu poate exista un dialog adevărat fără prezenţa şi inspiraţia Duhului Sfânt, pentru că Duhul Sfânt ne conduce la tot adevărul (cf. Ioan 16,3)”. În răspuns, co-preşedinţii şi-au exprimat recunoştinţa pentru ospitalitatea oferită de Patriarhul de Ierusalim şi au subliniat situaţia dificilă din Orientul Mijlociu şi importanţa desfăşurării acestei întâlniri la Amman, Iordania.
Sâmbătă, 20 septembrie, membrii catolici au celebrat Euharistia în parohia Fecioarei din Nazaret, prezidând Cardinalul Kurt Koch. În predica sa, prelatul a spus: “creştinii sunt deja uniţi în numeroase moduri şi în special prin martiriul fraţilor şi surorilor noastre ce aparţin diferitelor Biserici şi comunităţi ecleziale”. A urmat cina oferită de Arhiepiscopul Giorgio Lingua, Nunţiu Apostolic în Iordania şi Irak.
Duminică, 21 septembrie, membrii ortodocşi au celebrat Sfânta Liturghie în Catedrala Prezentării lui Isus la Templu, a Patriarhiei Greco-Ortodoxe de Ierusalim. Celebrarea a fost prezidată de Mitropolitul Chrysostomos de Messinia, în prezenţa membrilor catolici. Adresându-se celor prezenţi, Mitropolitul Benedictos de Philadelphia a transmis “salutul său de bun venit membrilor Comisiei care participă la Sfânta Liturghie în această biserică istorică”, şi a cerut “rugăciuni pentru o coexistenţă paşnică a tuturor creştinilor şi comunităţilor religioase în regiunea încărcată de suferinţă”. În timpul după-amiezii, membrii au vizitat biserica cu harta mozaic a Ţării Sfinte şi Muntele Nebo.
Luni, 22 septembrie, Preafericitul Patriarh Teofilos al III-lea şi prinţul Ghazi bin Muhammad au participat la sesiunea plenară de după-amiază. Prinţul Gzazi a transmis salutul regelui Ilbin Abdullah al-Hussein al Iordanului şi şi-a exprimat interesul personal şi particular pentru progresul dialogului. A subliniat că nici un dialog spiritual, intelectual sau teologic nu poate fi întrerupt de o criză. A reamintit recenta vizită a Papei Francisc şi a invitat Comisia Mixtă să se întâlnească din nou în viitorul apropiat în Iordan. I-a mai adresat o invitaţie Patriarhului ecumenic Bartolomeu I să viziteze Iordanul. Patriarhul Teofilos, ca şi cei doi co-preşedinţi, şi-au exprimat mulţumirile calde faţă de prinţul Ghazi bin Muhammad, care a facilitat organizarea acestei întâlniri. Mai târziu, seara, Patriarhul Teofilos al III-lea a oferit o cină oficială de rămas bun membrilor Comisiei.
În prima zi a întâlnirii, aşa cum se obişnuieşte, Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe s-au întâlnit separat, pentru a-şi coordona munca. Întâlnirea ortodoxă a discutat, printre altele, proiectul de text produs de Comitetul Coordonator în 2012, în Paris, Franţa, cu tema “Sinodalitate şi primat”, aşa cum a fost împuternicit de a 12-a întâlnire a Comisiei Mixte, de la Viena. Întâlnirea catolică a analizat şi ea proiectul de text, căutând modalităţi specifice de îmbunătăţire a textului, şi de a răspunde la preocupările metodologice. Datorită numeroaselor întrebări ridicate de text, Comisia a decis redactarea unui nou text, care a fost apoi discutat şi revizuit în detaliu. Comisia a decis ca textul să fie înaintat următorului Comitet Coordonator pentru elaborare şi îmbunătăţire ulterioară, în vederea următoarei sesiuni plenare a Comisiei Mixte.
Membrii Comisiei, adunaţi lângă locurile sfinte legate de Botezul lui Isus Cristos, şi-au ridicat glasurile pentru a-şi exprima preocuparea profundă şi solidaritatea cu creştinii şi membrii altor tradiţii religioase din această regiune care sunt persecutaţi, alungaţi şi ucişi. Ei au respins total ideea că astfel de crime îngrozitoare pot fi justificate în numele lui Dumnezeu sau al religiei. S-au rugat cu fervoare pentru aceşti fraţi şi surori. Şi-au exprimat recunoştinţa profundă faţă de toţi cei care sunt angajaţi în a aduce alinare milioanelor de refugiaţi. I-au mulţumit în particular regelui Ilibn Abdullah al-Hussein al Iordanului pentru angajamentul său exemplar în această privinţă. S-au rugat pentru toţi liderii religioşi din regiune, ca să poată continua să mângâie popoarele lor şi să păstreze vie imaginea întoarcerii lor în pământurile şi la casele lor, care în timpurile recente au fost ocupate şi adesea profanate. Comisia imploră comunitatea internaţională să asculte serios aceşti lideri cu privire la cele mai utile căi pentru a interveni şi a-i proteja pe cei persecutaţi, şi a asigura continua prezenţă vitală a creştinilor în Orientul Mijlociu. Şi-au reînnoit de asemenea apelul pentru eliberarea Mitropoliţilor de Alep, Mar Gregorios Yohanna Ibrahim şi Boulos Yazigi, şi a preoţilor şi persoanelor consacrate, şi a tuturor acelora care au fost răpiţi. Fie ca Dumnezeu să scurteze aceste timpuri dificile şi să aducă pacea, dreptatea şi reconcilierea în întreaga regiune.
Pentru a sublinia acest simţ al solidarităţii cu popoarele care suferă din regiune, sâmbătă, 20 septembrie 2014, co-preşedinţii, însoţiţi de alţi membrii ai Comisiei, au vizitat un centru de refugiaţi din Amman, unde au văzut direct nevoile urgente ale refugiaţilor şi au ascultat poveştile triste din spatele situaţiei lor tragice. Întâlnirea Comisiei Mixte a fost marcată de un spirit de prietenie şi colaborare încrezătoare. Membrii au apreciat mult ospitalitatea generoasă a Bisericii gazdă, şi au încredinţat cu putere continuarea lucrărilor dialogului rugăciunilor credincioşilor. (Amman, Iordan, 22 septembrie 2014)

Ecumenismul în impas după întâlnirea de la Amman

26.09.2014, Roma (Catholica) - Dialogul teologic dintre catolici şi ortodocşi bate pasul pe loc. La Amman a fost practic zadarnică ultima sesiune plenară a Comisiei mixte create pentru a înfrunta obstacolele teologice în calea comuniunii depline dintre Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe. Membrii Comisiei – 23 de delegaţi catolici şi doi delegaţi pentru fiecare dintre cele 14 Biserici ortodoxe autocefale – s-au reunit în capitala iordaniană de la 15 la 23 septembrie 2014 pentru a se confrunta cu privire la un document de lucru intitulat “Sinodalitate şi Primat”. În intenţie era semnarea comună a documentului, care ar fi trebuit să reprezinte un pas înainte în activitatea Comisiei, angajată din 2006 să verifice dacă există o definiţie şi o exercitare a primatului Episcopului de Roma care să poată fi acceptate şi de ortodocşi. În schimb, aşa cum se citeşte într-un comunicat difuzat în timp record de Patriarhia de Moscova, textul a provocat “mai multe obiecţii de fond”. Tentativele de a elabora în timpul şedinţei o altă schiţă nu au avut vreun rezultat. Şi la sfârşit, “după discuţii prelungite, care au dezvăluit dezacorduri serioase cu privire la chestiunea primatului în Biserică”, s-a dat mandat Comitetului de coordonare a Comisiei să reformuleze textul, în următoarea reuniune programată în 2015.
În comunicatul pus on line de Moscova – înainte de comunicatul oficial, difuzat de partea catolică de Radio Vatican – se observă o urmă de satisfacţie ascunsă datorită modului cum au decurs lucrurile: Patriarhia de Moscova continuă să se manifeste nemulţumită faţă de un dialog teologic în care până acum un rol proeminent pentru partea ortodoxă a fost ocupat de Mitropolitul de Pergam Ioannis Zizioulas, din Patriarhia ecumenică, de mulţi considerat drept cel mai mare teolog creştin în viaţă. Însă de data aceasta şi alte Biserici Ortodoxe au manifestat insatisfacţie faţă de textul de lucru, dând impresia că “boicotarea” moscovită a dialogului teologic nu reprezintă o poziţie izolată.
Schiţa de lucru trata raportul dintre primat şi sinodalitate cu o direcţie strict teologică, punând deoparte argumentările istorice şi patristice cu privire la care de fapt se împotmoliseră – tot datorită obiecţiilor din partea ortodoxă – în precedentele sesiuni ale Comisiei. În textul propus, raportul dintre primat şi sinodalitate, dintre “primus” în exercitarea autorităţii şi colegialitatea episcopilor în Biserică, era întemeiat teologic în lumina dinamicii trinitare, unde unitatea naturii divine este comună celor trei Persoane. Un paralelism perceput ca prea “raţional” şi deductiv de reprezentanţii ortodocşi, care au propus lăsarea deoparte a proiectului. Mitropolitul Hilarion de Volokolamsk, prezent la Amman ca reprezentant al Patriarhiei de Moscova, nu a trebuit nici măcar să facă prea mult presiune pentru a aduce pe poziţiile sale delegaţi din alte Biserici Ortodoxe slave. S-a renunţat cu politeţe la invitaţiile din partea catolică de a găsi oricum un consens cu privire la întocmirea unei noi schiţe.
În comunicatul difuzat pentru a furniza un bilanţ oficial al sesiunii – co-prezidată şi de această dată de Mitropolitul ortodox Ioannis de Pergam împreună cu Cardinalul Kurt Koch – accentul este pus pe iniţiativele şi cuvintele cu care în zilele petrecute la Amman membrii Comisiei au voit să exprime apropierea şi solidaritatea împărtăşită faţă de creştini din zonele tulburate din Orientul Mijlociu. Însă pe planul dialogului ecumenic, rezultatul slab al întâlnirii de la Amman şi diviziunile reieşite din nou între ortodocşi provoacă întrebări, şi în vederea de acum a iminentului “Sfânt şi Mare Conciliu” al Ortodoxiei din 2016, convocat de Patriarhul ecumenic Bartolomeu pentru a trata împreună “noile probleme” pe care misiunea şi prezenţa Bisericilor Ortodoxe le au în faţa lor în timpul prezent. Cu acea ocazie, conducătorii ortodocşi vor reuşi să găsească o linie comună cu privire la ecumenism şi la raportul cu Biserica Catolică? Sau chestiunea ecumenică va fi ţinută în afara agendei Conciliului, pentru a evita despicări?
Până azi inclusiv, şi la Amman reprezentanţii ortodocşi au confirmat intenţia de a continua dialogul despre primat şi sinodalitate. Nimeni nu a cerut moratorii sau nu au anunţat disocieri şi viitoare retrageri. În acelaşi timp, Mitropolitul Hilarion a avut ocazia de a reafirma disocierea Patriarhiei moscovite de Documentul de la Ravenna, textul aprobat de Comisie în 2007, în absenţa reprezentanţilor ruşi, care definea raportul dintre primat şi conciliaritate ca “reciproc interdependente” şi recunoştea că în primul mileniu creştin Biserica din Roma “ocupa primul loc în taxis (succesiunea sediilor, în ordinea importanţei)”, iar Episcopul de Roma era recunoscut “ca protos (primul) între Episcopii sediilor majore, în consensul adunării de Episcopi”. Şi Biserica Ortodoxă din Georgia – se citeşte în comunicatul Patriarhiei de Moscova – a reafirmat propriul dezacord faţă de Documentul de la Ravenna.
Pentru viitorul apropiat, drumul ecumenic dintre ortodocşi şi catolici va trebui să caute căi care să nu fie făcute impracticabile de contrastele interne din Ortodoxie. Ca întotdeauna, importante sunt deciziile Patriarhiei de Moscova, a cărei preponderenţă “politică” obiectivă riscă să se transforme în element de încurcătură, care încetineşte orice dinamism apostolic autentic şi nu ajută să se profite de noi, posibile ocazii de comuniune cu catolicii. În contextul încins al crizei ucrainene, Patriarhul Kiril de Moscova a simţit datoria de a respinge astăzi acuzele care îl denigrează ca simplu instrument al politicii Kremlinului. Şi nu pare că furia naţionalistă înregistrată în Rusia ajută ierarhia ortodoxă să câştige încrederea şi stima spirituală printre ruşii de astăzi: un amplu sondaj realizat în ultimele săptămâni arată că 36% dintre conaţionalii săi îl consideră pe preşedintele Putin ca “o autoritate morală”, în timp ce numai 1% dintre ruşi îi recunoaşte acest nobil calificativ Patriarhului de Moscova. (material după Vatican Insider, apărut în traducere pe Ercis.ro)