100 de întrebări și 100 de răspunsuri despre ecumenism/39

Care sunt caracteristicile Bisericii luterane?

Bisericile luterane fac referință la Martin Luther (1483-1546), călugăr augustinian și doctor în teologie la Wittenberg.

Cărțile confesionale

Credința Bisericilor luterane se bazează pe acele texte „care, împreună cu profesiunile de credință ale Bisericii antice: Crezul apostolic, niceno-constantinopolitan și atanazian, au intrat să facă parte, în anul 1580, din așa numita Carte a Concordiei (Liber Concordiae)”. Este vorba de colecția oficială a cărților recunoscute de Biserica luterană, care a fost publicată în a 50-a aniversare a proclamării Confesiunii Augustană (25 iunie 1530). Din Liber Concordiae fac parte următoarele texte:

- Confesiunii Augustană (Confessio Augustana, presc. CA), al cărei autor principal a fost Filip Melanton, colaboratorul cel mai apropiat al lui Martin Luther.

- Apologia Confesiunii Augustane (Apologia Confessionis Augustanae), care apără CA de atacurile Criticii. Aceasta din urmă a apărut grație inițiativei împăratului ca răspuns din partea catolică la doctrina reformatoare conținută în CA. Textul, sub formă de apologie, a fost elaborat de Melanton și a fost publicat în formă lărgită în anul 1531.

-   Articolele de la Smalcalda. Autorul este Martin Luther, care le-a redactat la cererea electorului Saxoniei Johann Friedrich (1532-1547), formulând articolele principale ale credinței evanghelice. Articolele au obținut rangul de text oficial al credinței luterane în anul 1544.

- Tratatul asupra autorității și asupra primatului papei (De potestate et primatu papae tractatus). Acest text a apărut în anul 1537 în timpul Ligii de la Smalcalda. Autorul tratatului este Filip Melanton. Deoarece în CA din 1530 nu a fost tratat argumentul papal, pentru a nu irita împăratul, Tratatul  a fost adăugat la CA sub formă de alegat. A devenit imediat unul din textele oficiale ale credinței luterane.

-   Micul catehism. A fost publicat sub formă de volum în anul 1529. Autorul este Martin Luther. Are un caracter pastoral și nu este polemic.

-  Marele catehism. Conține ciclul, reelaborat, al predicilor lui Luther, ținute la Wittenberg în anul 1528. A fost tipărit în anul 1529 ca Deutscher Katechismus. „Trebuia să folosească preoților și predicatorilor ca manual pentru educarea copiilor și al adulților în parohii”.

-  Formula de la Concordia (Formula Concordiae). Scrisă în anul 1577, a refăcut unitatea în luteranism, condamnând pozițiile extremiste ale așa numiților gnesioluterani (adevărații luterani) și ale filipiștilor (discipolii lui Filip Melanton). Titlul ei complet suna astfel: Aprofundată, veritieră, credincioasă și definitivă repetare și explicare a unor articole ale Confesiunii Augustane.

Numai două din aceste scrieri sunt recunoscute de Bisericile luterane din întreaga lume: Confesiunea Augustană și Micul Catehism al lui Luther.

Profilul doctrinar

Ca unic fundament al credinței Luther recunoștea Sf. Scriptură (sola Scriptura), punând la îndoială prin aceasta valoarea tradiției. El învăța că mântuirea se obține numai cu ajutorul credinței (sola fide) și nu cu ajutorul operelor. Mântuirea este opera lui Isus Cristos (solus Christus). Scrierile confesionale subliniază aspectul spiritual al Bisericii, care este prezentă în orice loc unde este vestită cu fidelitate și puritate evanghelia lui Isus Cristos, iar sacramentele sunt administrate ținând cont de voința lui Dumnezeu. Unitatea Bisericii, al cărui cap invizibil este Isus Cristos, are o natură spirituală. Și din acest motiv, după părerea lui Luther, Biserica nu are nevoie de un cap vizibil. Biserica luterană recunoaște principiul preoției universale a tuturor credincioșilor, fondat pe o neîncetată ofertă a propriei vieți în slujba lui Isus Cristos.

Religioșii, bărbați și femei, sunt chemați de Biserică să slujească Cuvântul lui Dumnezeu. Nu este în vigoare pentru ei obligația celibatului. Biserica luterană recunoaște două sacramente: botezul și Cina Domnului: „Este adevăratul trup și adevăratul sânge al Domnului Isus Cristos, pe care el însuși le-a dat nouă creștinilor, pentru ca să fie mâncat și băut sub speciile pâinii și ale vinului” învață Luther în Micul Catehism. În sacramentul Sf. Împărtășanii credinciosul obține iertarea păcatelor, viața și mântuirea.

Teologia luterană recunoaște numai paradisul și infernul, în vreme ce nu se exprimă asupra Purgatorului.

După datele din 1992, există în lume circa 58,3 milioane de credincioși ale Bisericii luterane. În timpul Adunării Generale de la Lund (Suedia) s-a constituit Federația Luterană mondială. Obiectivul ei este cea de a realiza o colaborare mai strânsă între Biserici, în sfera teologiei și a asistenței mutuale.

În timpul celei de-a VI-a Adunări Generale a Federației Luterane mondiale, ținută la Dar-es-Salaam (1977), luteranii au propus propria concepție despre unitatea în diversitate, care constă în căutarea unității fără a renunța în mod necesar la propria tradiție confesională și la identitate.